Cultivarea catinei

Cultivarea catinei a devenit un domeniu de interes abia in ultimii 5-10 ani, in diverse parti ale lumii si in Romania, avand in vedere exceptionalele virtuti terapeutice ale fructului acestei plante, cunoscute inca din antichitate, in Imperiul Roman, in Grecia, Rusia, Mongolia etc. Medicina traditionala tibetana folosea peste 80 de preparate pe baza de catina. Astazi, foarte cautat este uleiul de catina, bogat in Vitamina E (100 mg de vitamina E/100g fruct de catina) si carotenoid (80mg/100g), ambele elemente rare. De asemenea, fructele de catina contin numerosi aminoacizi, acizi grasi esentiali, proteine, de cinci ori mai multa Vitamina C decat in fructul de kiwi si de 30 de ori mai multa decat in portocale, precum si Vitaminele A, F, P, B1, B2, K. Continutul de vitamina E este mai mare decat cel din grau sau din soia. Produsele medicinale pe baza de catina au proprietati tonice, astringente, anti-infectioase, anti-stres, sunt protectoare cardiovasculare, trateaza complicatiile cutanate, bolile digestive (ulcerul stomacului si al duodenului, de exemplu), gingivitele, hipertensiunea etc. Actiunea antioxidanta a catinei este de peste 90%. Se comercializeaza si sub forma de sucuri, ceai, tablete de vitamina C, geluri. In cosmetica, uleiul de catina are proprietati unice de incetinire a imbatranirii pielii, samponul cu extract de catina previne caderea parului. Sportivii folosesc catina ca tonifiant si revigorant (la Olimpiada de la Seul, din 1992, tonicul  pe baza de catina folosit de sportivii chinezi, a fost aleas ca bautura oficiala a competitiei).

In toate zonele in care creste in mod natural, arbustul de catina se foloseste si pentru stabilizarea solurilor, dar si pentru ameliorarea calitatii acestora, pentru ca radacinile acestui arbust prezinta niste nodozitati, care gazduiesc bacterii specializate pentru fixarea azotului atmosferic. Nu este de ignorat nici valoarea estetica a arbustului, datorata foliajului argintiu si fructelor portocalii, stranse pe ramurile spinoase si care rezista in acest fel, o buna parte din iarna.

Cultivarea catinei, venituri fara precedent pentru fermieri

Vrincenii au inceput sa cultive catina in ferme amenajate cu bani europeni. Cultivarea pe suprafete mari a cerealelor, dezvoltarea de ferme ecologice, cultivarea de catina alba, cultivarea rapitei dar si dezvoltarea unor sere de legume se pot constitui in profit urias pentru buzunarele celor ce au curaj sa investeasca in agricultura. In prezent, exista fonduri europene pentru infintarea unor ferme, ceea ce i-a determinat pe unii vrinceni sa profite de pe urma acestora. Reprezentantii Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea sustin ca ii incurajeaza pe fermieri sa treaca la cultivarea unor plante mai putin traditionale in judet cum ar fi rapita, catina sau livezile de nuci. "Avem planuri indraznete anul acesta de cultivare a peste 1000 ha de nuci si deja avem fermieri care au plantat cite 50 ha sau 80 ha de nuciferi. De asemenea, incurajam si cultivarea de catina in ferme, nu razlet, pe terenuri accidentale. Prima ferma de catina a fost infiintata de curind la Ciorasti si este pe o suprafata de 10 ha. Exista si finantare europeana pentru dezvoltarea culturilor in zone defavorizate. Aici catina poate favoriza aceste terenuri. Astfel cistigam 10% la finantarea nerambursabila. Daca mai avem si un investitor sub 40 de ani, mai iau inca 5% si astfel avem o finantare nerambursabila de 65%", ne-a declarat directorul DADR Vrancea, Costica Neata. Veniturile care se obtin din vinzarea fructelor de catina sint net superioare daca acestea sint transformate in pulbere (foarte ceruta de japonezi), dar mai ales daca din fructe se extrage uleiul, foarte cautat pretutindeni in lume pentru industria alimentara, cosmetica, farmaceutica. Din al cincilea an, cind plantatia intra pe rod, se obtine o recolta de minim 4-5 tone de fructe la hectar, care se poate vinde cu 3 euro/kg, circa 1.500 euro/ha. Un litru de ulei extras din fructele de catina se vinde cu un pret cuprins intre 150 si 500 euro. In conditii de cultura ecologica, se poate obtine o productie de 20.000 tone de fructe proaspete la hectar. Productia de ulei la hectar este cuprinsa intre 170 si 1200 litri, pretul variind intre 150 si 500 euro pe litru. La un pret mediu rezulta 150.000 de euro. Un profit deosebit, greu de atins cu orice alta cultura.

Cresterea si fructificarea la catina alba

Catina se prezinta ca un arbust inalt de 1,5 – 3,5 m, cu numerosi tepi puternici. In functie de conditiile de clima si sol, ea creste diferit, si anume ca tufa joasa taratoare in zonele aride si pe soluri sarace, sau sub forma arborescenta de 8-10 m inaltime pe soluri fertile. Catina alba intra pe rod in anul 3 de la plantare si are o durata de productie de 18-20 de ani. Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat, raspandit mai mult la suprafata solului, la 20 cm adancime si are mare capacitate de drajonare. Pe radacinile catinei se formeaza nodozitati fixatoare de azot, ca la leguminoase.

Aceste nodozitati sunt formatiuni simbiotice produse de bacterii din genurile Rhizobium, Azotobacter, Clostridium, bacterii fixatoare de azot care traiesc libere in sol. Acestea patrund in planta prin perisorii absorbanti printr-un mecanism de atractie chimica (recent s-a descoperit ca bacteriile sunt atrase de flavone secretate de radacina) si se instaleaza in interiorul radacinii plantei unde formeaza formatiuni globuloase cu aspect de noduri. Formarea acestor formatiuni este avantajata de prezenta unor microelemente ca bor, molibden, calciu si sulf. In interiorul nodozitatilor bacteriile se dezvolta, se inmultesc si fixeaza azotul atmosferic, transformandu-l in azot asimilabil. Bacteria isi insuseste de la planta zaharuri si alte substante pe care nu si le poate sintetiza, iar planta utilizeaza azotul organic fixat de bacterii.

Tulpina catinei are o scoarta neteda, de culoare bruna-verzuie, care cu timpul se inchide la culoare. O particularitate a catinei este prezenta a numerosi spini puternici, lignificati, foarte ascutiti. Toate cresterile anuale de pe tulpina si ramuri se termina cu astfel de ghimpi.

Frunzele sunt mici, dispuse altern, scurt petiolate, cu limbul ingust si lung de 5-6 cm, cu perisori solzosi de culoare cenusie-argintie pe ambele fete. De la aceasta caracteristica ii vine si denumirea populara de catina alba. Frunzele sunt ele insele bogate in vitamina C.

Catina alba este o specie unisexuat dioica, avand plante deopotriva femele si barbatesti. Plantele barbatesti sunt mai viguroase decat cele femele, au ramuri anuale mai lungi, mai groase si de culoare inchisa, precum si mugurii mai mari. Florile barbatesti sunt grupate in conuri scurte de culoare bruna, si se afla pe ramurile anuale. Florile femele sunt grupate cate 10-12 intr-un racem foarte scurt.

Fructele sunt drupe false, mici, de forma variabila, de la ovoida la globuloasa, chiar turtita. Culoarea lor predominanta este portocalie, cu treceri spre galben. Mai rar apar si fructe de culoare rosie. Fiind in numar foarte mare, foarte scurt pedunculate si asezate unul langa altul, fructele imbraca ramurile ca un manson. Pulpa fructelor este de culoare galbena sau portocalie, foarte suculenta si lasa pete unsuroase. Fructele de catina au un miros placut si aromat, dar nu se consuma cu placere in stare proaspata, fiind acre si astringente. La maturitate completa, ele pierd multa aciditate si au aroma particulara, mai puternica atunci cand recoltatul se face dupa inghet.

Catina alba infloreste in aprilie mai, cand temperatura medie diurna este de 12-15°C si se desfasoara pe o perioada de 15 zile. Plantele mascule infloresc mai devreme, in timp ce plantele femele infloresc o data cu infrunzirea. Polenizarea se face cu ajutorul vantului si al insectelor. La sfarsitul perioadei de inflorire, florile femele polenizate evolueaza spre fructe.

Maturarea fructelor incepe in luna august, in primele saptamani. Fructele se ingalbenesc, iar semintele sunt complet formate si sunt capabile sa germineze. Culoarea pielitei si a pulpei se intensifica, fructele crtesc in volum. La sfarsitul lui septembrie inceputul lui octombrie fructele ajung la maturitate optima. Daca recoltarea se face cu intarziere, calitatea fructelor se depreciaza, acestea crapa si pierd din suc.

In plantatii, catina alba intra pe rod din anul al treilea. In perioada optima de productie se obtin cantitati ce pot depasi 25 tone/ha. Dupa 18-20 de ani, catina intra in declin, cresterile vegetative sunt mici, productie scade foarte mult, iar plantele incep sa se usuce total sau partial.